Tesutul muscular, nervos, sangele si limfa

Tesutul muscular

se diferentiaza in 3 tipuri:

1. tesut muscular striat
2. tesut muscular neted
3. tesut muscular de tip cardiac

1.Tesutul muscular striat formeaza muschii scheletici ai corpului care sunt organele active ale aparatului locomotor. Proprietatile muschiului striat:

• elasticitatea este proprietatea muschiului de a opune rezistenta deformarilor, revenind la forma initiala, dupa incetarea actiunii deformatoare;
• excitabilitatea este proprietatea de a opune rezistenta deformarilor, revenind la forma ionitiala, dupa incetarea actiunii deformatoare;
• contractilitatea este rezultatul stimularii electrice a unui muschi prin intermediul unui nerv motor. Consta in scurtarea si dezvoltarea de tensiune la nivelul muschiului
• tonusul muscular, care este o stare de subcontractie musculara sau semicontractie datorate unei excitari nervoase de frecventa joasa.

2. Tesutul muscular neted se gaseste in peretii vaselor de sange si in peretii unor organe interne cum ar fi: vezica urinara, tub digestiv, in bronhii, in uter dar si la nivelul ochilor in iris si in muschii acomodarii vederii.

3. Tesutul muscular de tip cardiac 

Proprietatile acestuia sunt:

• automatismul sau cronotropismul - este proprietatea miocardului de a se contracta in intregime la actiunea unui impuls nervos;
• tonicitatea sau tonotropismul - este capacitatea miocardului de a ramane intr-o stare de subcontractare;
• conductibilitatea sau dromotropismul este proprietatea miocardului de a se contracta in intregime la actiunea unui impuls nervos;
• excitabilitatea sau batmotropismul este capacitatea miocardului de a raspunde la un stimul nervos;

Tesutul nervos

Sistemul nervos inntegreza organismul in mediu si regleaza functiile organelor. Unitatea functionala a sistemului nervos este neuronul. Neuronul este format din corpul celulelor sau pericarion, dendritele sau prelungirile scurte, axonul (sau cilindrax) este  prevazut cu o teaca de tesut conjunctiv numit Teaca Hencle. In cazul unor neuroni exista si o teaca de mielina numita SCHWANN. Aceasta prezinta din loc in loc ingustari numite Noduri Ranvier. Axonul se termina cu dendrite scurte sau prelungiri care prezinta in capat butoni terminali. Butonii terminali vin in contact cu corpul sau dendritele neuronului vecin transmitand impulsul nervos, sau in unele cazuri, se termina intr-un organ efector (muschi). In sistemul nervos mai exista celule de diferite forme numite celule gliale, care sunt de 10 ori mai numeroase decat neuronii; ele au rolul de insolare (protectie) si de hranire.

Sangele si limfa 
Functiile sangelui:

• Functia respiratorie adica sangele transporta oxigenul si dioxidul de carbon (schimburile de gaze);
• Functia excretorie; transporta anumite substante rezultate din metabolism spre organele de excretie;
• Functia nutritiva - transporta substantele nutritive din alimente la tesuturi;
• Functia de termoreglare - transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului;
• Functia de protectie care se realizeaza prin intermediul anticorpilor si leucocitelor (globulele albe);
• Functia de coordonare - sangele este transportor pentru hormoni (hipofiza = glanda care regleaza toate glandele);

Componentele sangelui:

Sagele este format din elemente figurate si plasma sangvina.

Elementele figurate ale sangelui sunt: eritrocitele, globule rosii sau hematii.

Eritrocitele sunt elemente celulare circulare care in faza adulta sunt anucleate. Se formeaza in maduva rosie osoasa (hematogeneza) printr-un proces numit eritropoieza. Culoarea hematiilor este rosie-verzuie datorita fierului din hemoglobina. In conditii patologice pot sa apara modificari de culoare, dimensiune si forma. Numarul hematiilor in sange este in jur de 5 milioane pe 1 mm cub. Scaderea numarului de hematii simultan cu scaderea hemoglobinei se numeste anemie. Cresterea numarului de hematii peste 6 500 000/mm cub se numeste paraglobulie. In cursul zilei apar variatii de numar la eritrocite in legatura cu digestia. Mai este legata de efortul fizic si in termoreglare. In conditii patologice numarul de hematii creste cand se reduce volumul plasmatic dupa hemoragie.

Proprietatile hematiilor:

• elasticitate: proprietatea hematiei de a se deforma tranzitor la trecerea prin capilare de calibru redus
• permeabilitatea: selectiva in special pe apa uree se asigura transportul de oxigen si dioxid de carbon.
• proprietatea de a se hemoliza: eliberarea hemoglobinei in actiunea unor factori hemolitici ce distrug membrana hematiei;
• proprietatea de a se mentine suspendate in plasma sangvina.

Viteza de sedimentare a hematiilor(VSH)
Valoarea fiziologica a VSH-ului este de 6-8 mm/h la barbati si 10-16 mm/h la femei. Eritrocitele se formeaza in maduva rosie a oaselor. La nastere intreaga maduva este hematopoietica. La adult numai 50% din nastere este hematopoietica. Durata de viata a unei hematii este de 120 zile. Distrugerea hematiilor imbatranite se face in ficat, splina, maduva osoasa si ganglionii limfatici.

Leucocitele 

Sunt in numar de 4000-10000/µL si se impart in doua categorii:
-leucocite polinucleate - granulocite: neutrofile, enzofile, bazofile
-mononucleate

Cresterea numarului de leucocite se numeste leucocitoza. Cresterea fiziologica a leucocitelor poate sa apara postprandial, la femei in timpul sarcinii si menstruatiei. In conditii patologice leucocitele pot creste in cazul unei infectii sau afectiuni.


Gupele de sange

In afara acestor aglutinogene eritrocitele prezinta un aglutinogen numit factorul RH. Persoanele care prezinta aglutinogen sunt persoane care au Rh pozitiv iar cele care nu prezinta aglutinogen ah RH negativ. In transfuzie sangvina este obligatorie atat compatibilitateade grupe cat si de Rh (in caz contrar se poate produce hemoliza, adica distrugerea hematiilor)