Tesuturile

Histologia este stiinta care se ocupa cu studiul microscopic al celulei si tesuturilor care alcatuiesc organismul.

Tesuturile sunt grupari de celule care au aceeas forma si structura si care indeplinesc aceleas functii.Se impart in mai multe tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele si limfa.

Tesutul epitelial

Acopera suprafata externa a corpului intrand in alcatuirea tegumentului. De asemenea, el captuseste suprafata interna a organelor cavitare (tub digestiv si la nivelul cailor respiratorii) si de asemenea, mai participa si la formarea glandelor secretorii. O parte din tesuturile epiteliale receptioneaza stimuli din mediul extern, adica prezinta terminatii nervoase si va intra in structura retinei, al epiteliului olfactiv (mucoasa narina) precum si in structura pielii (participa la transmiterea sensibilitatiii tactile). Tesutul epitelial nu prezinta vascularizatii si se hraneste pe baza tesutului conjunctiv.

Dupa forma, epiteliile se clasifica in:
- epiteliul scuamos, care captuseste vasele sangvine si cavitatile corpului si are rol de a diminua frecarea         dintre suprafete;
- epiteliul cubic formeaza peretele glandelor endocrine si are rol in producerea de mucus protector
- epiteliul cilindric este prezent la nivelul organelor interne, in special la nivelul stomacului si intestinului. Are     rol in elaborarea secretiei mucusului protector;
- epiteliul pseudostratifica ciliat se gaseste in mucoasa respiratorie;
- epiteliul stratificat este prezent la suprafata corpului si intra in alcatuirea tegumentelor. Permite evaporarea apei si a toxinelor, adica transpiratia, producand astfel termoreglarea.

Tesutul conjunctiv

Are rol trofic (de hranire) si mecanic (de rezistenta) si intra in alcatuirea tuturor prganelor. Este format din celule, substanta fundamentala si fibre. Are proprietatea de a se metaplazia (transforma), de a-si modifica structura in functie de nevoile organismului.
Clasificarea tesuturilor conjunctive se face in functie de rolul indeplinit in organism:

• Tesuturi conjunctive trofice (de hranire)
• Tesuturi conjunctive mecanice (de rezistenta)

Tesuturile conjunctive trofice se clasifica in:

• Tesutul conjunctiv lax - este distribuit in toate organele corpilui, insoteste vasele de sange si nervii pe traiectul lor spre organe si, de asemenea, intra in alcatuirea tegumentului formand Hipodermul.
• Tesutul conjunctiv adipos - are un continut foarte mare in grasini si reprezinta o rezerva a organismului care poate fi utilizata la nevoie.Se distribuie preponderent sub tegument dar si in jurul organelor interne cu rol de protectie (rinichi)
• Tesuturile conjunctive mecanice

In aceste tesuturi predomina fibrele conjunctive in detrimentul celulelor si a substantelor fundamentale. Sunt de mai multe tipuri:

• Tesutul conjunctiv fibros - formeaza fasciile de invelis ale muschilor precum si capsula unor organe interne. De asemenea, alcatuieste dermul, capsula si ligamentele articulare.
• Tesutul conjunctiv tendinos - intra in alcatuirea tendoanelor;
• Tesutul conjunctiv elastic - intra in alcatuirea vaselor sangvine contribuind la realizarea pulsului arterial;
• Tesutul conjunctiv cartilaginos - se dezvolta in zonele de presiune si frecare pentru a asigura rezistenta. Exista 3 tipuri de tesut cartilaginos:

1. cartilaj hialin - alcatuieste scheletul traheei, bronhiilor, cartilajul nazal, cartilajul de crestere al oaselor;
2. cartilajul elastic: pavilionul urechii si al laringelui
3. cartilajul fibros intra in structura discurilor vertebrale si al meniscurilor articulare

Tesutul osos

Tesutul osos este cel mai rezistent si dur tesut, este format din celule osoase, substanta fundamentala - substanta osoasa.
Celula osoasa se numeste in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiu adult osteocit.
Osteocitele (forma adulta) sunt adapostite in mici cavitati separate in substanta fundamentala numite osteoplaste, Din peretii osteoplastelor pleaca canalicule subtiri care se leaga intre ele in forma de retea, cu canaliculele osteoplastelor vecine. Aceste canalicule sunt strabatute de prelungirile osteocitelor. Osteoplastii au rol secretor, participand la formarea oseinei si se pot transforma in osteoclaste.
Osteoclastele au rolul de distrugerea si delimitare a formarii tesutului osos in functie de necesitatile fiziologice ale organismului. In functie de structura sa arhitehtonica exista 2 tipuri de tesut osos:

1. Tesut osos compact - prezinta o serie de canale numite Havers, care contin capilare sangvine, terminatii nernoase si tesut conjunctiv lax. In jurul canalelor Havers substanta osoasa (oseina) este depusa in lamele concentrice in care se gasesc osteoplastii si osteocitele.Aceasta structura asigura o rezistenta foarte mare a osului. Un canal Havers impreuna cu lamelele concentrice din jur formeaza osteomul sau sistemul haversian. Intre sistemele Haversiene se gasesc arcuri de lame osoase numite sisteme intrahaversiene.
2. Tesutul osos spongios este format din lame osoase numite trabecule. Aceste lame delimiteaza cavitati de marimi diferite numite areole. Aceste cavitati vor da osului un aspect de burete.